Recomandări generale

De la ArchWikiRo
Salt la: navigare, căutare
Rezumat
Un index adnotat despre lecturi recomandate. Acoperă o mulțime de subiecte relevante atât pentru utilizatorii noi cât și pentru cei cu experiență.
Referințe wiki
FAQ
Ghidul începătorilor
List of Applications

Acest document reprezintă un index adnotat despre alte articole populare și informații importante pentru îmbunătățirea și adăugirea funcționalității unui sistem Arch deja instalat. Paginile afișate aici implică folosirea programului pacman pentru instalarea pachetelor suplimentare prezente în depozitele oficiale, iar cele din depozitul neoficial Arch User Repository prin makepkg împreună cu ajutorul facultativ al unui AUR helper. Așadar, conceptul de gestionare a pachetelor ar trebui înțeles în întregime înainte de a continua. Se presupune că cititorii au citit și că au urmat Ghidul începătorilor sau Ghidul de instalare pentru obținerea unei instalări de bază Arch Linux.

Cuprins

Felul în care arată

Secțiunea aceasta conține optimizări pentru efecte „eye candy” căutate frecvent pentru o experiență estetică mai plăcută. Pentru mai multe, vă rugăm să vedeți Category:Eye candy.

Output colorat

Deși o mulțime de programe sunt perfect capabile să folosească culori, o soluție alternativă este folosirea unui wrapper de uz general pentru colorare, precum cope. Instalați cope sau cope-git, versiunea Git mai des actualizată, din AUR. acoc și cw sunt alternative similare.

Prompt pentru consolă

Prompt-ul (PS1) din consolă poate fi personalizat într-un mod foarte detaliat. Pentru câteva idei vedeți topicul What's your PS1?. De asemena, vedeți articolul Color Bash Prompt sau Zsh#Prompts dacă folosiți Bash sau respectiv, Zsh.

Utilitare de bază

Colorarea output-ului unui anume utilitar de bază precum grep și ls este prezentat în articolul Core Utilities.

Emacs pe post de consolă

Emacs este cunoscut pentru opțiunile mai avansate decât cele ale unui editor text obișnuit, una dintre aceste opțiuni fiind înlocuirea completă a consolei. Consultați Emacs#Colored output issues pentru o soluție în cazul în care activarea output-ului color are ca efect deformarea caracterelor.

Pagini din manual

Paginile dintr-un manual (sau pagini man) sunt una dintre cele mai folositoare resurse disponibile pentru utilizatorii GNU/Linux. Pentru a îmbunătăți lizibilitatea, pager-ul poate fi configurat să afișeze text colorat după cum este explicat în articolul Man Page#Colored man pages.

Fonturi

O multitudine de informații despre acest subiect puteți găsi în articolele Fonts și Font Configuration.

Fonturi pentru consolă

Dacă vă petreceți o durată de timp considerabilă lucrând din consola virtuală (cu alte cuvinte, afară din serverul X), este posibil ca unii utilizatori să dorească schimbarea fontului pentru îmbunătățirea lizibilității; vedeți Fonts#Console fonts.

Pachete de fonturi patch-uite

Bibliotecile software pentru afișarea fonturilor pot fi patch-uite pentru a oferi o afișare îmbunătățită în comparație cu pachetele standard; a se vedea Font Configuration#Patched packages.

Audio/video

Articolul Category:Audio/Video include resurse multimedia suplimentare.

Plugin-uri pentru browser

Pentru a vă bucura de conținutul media de pe internet și pentru o experiență completă, se pot instala plugin-uri pentru browser (browser plugins) precum Adobe Acrobat Reader, Adobe Flash Player, și Java.

Codeci

Codecii (Codecs) sunt utilizați de către aplicații multimedia pentru codarea și decodarea stream-urilor audio sau video. Pentru a viziona stream-uri codate, utilizatorii trebuie să instaleze codecul potrivit.

Sunet

Sunetul (Sound) este oferit de către driverele audio integrate în kernel (ALSA și OSS). Utilizatorii pot instala și configura un server de sunet.

Bootare

Acest segment conține informații referitoare la procesul de bootare. O prezentare generală despre procesul de bootare din Arch se poate găsi în Arch Boot Process. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să vedeți Category:Boot process.

Recunoașterea automată a hardware-ului

Hardware-ul ar trebuie să fie detectat în mod automat de către udev în timpul procesului de bootare. O îmbunătățire potențială din acest timp poate fi obțonută prin dezactivarea încărcării automate a modulelor și specificând manual modulele necesare, după cum este descris în Kernel modules#Loading. Suplimentar, Xorg ar trebui să detecteze în mod automat driverele necesare folosind udev, însă utilizatorii pot configura serverul X și în mod manual.

Activarea tastei Num Lock la pornire

Num Lock este o tastă comutativă prezentă pe majoritatea tastaturilor. Pentru activarea acesteia în timpul bootării, vedeți articolul Activating Numlock on Bootup.

Păstrarea pe ecran a mesajelor din timpul pornirii

Odată ce a terminat, ecranul este șters iar promptul pentru logare este afișat, nepermițând utilizatorilor să adune informații despre procesul de bootare. Pentru depășirea acestui obstacol există articolul Disable clearing of boot messages.

Pornirea serverului X în timpul bootării

Dacă utilizatorii folosesc un server X pentru o interfață grafică, aceștia probabil vor dori ca acest server să pornească automat în timpul bootării în loc să îl pornească manual după logare. Vedeți articolul Display Manager dacă se dorește o metodă de logare grafică sau articolul Start X at Boot pentru metode ce nu implică un display manager.

Îmbunătățiri pentru consolă

Acest segment se aplică modificărilor minore ce urmăresc îmbunătățirea caracterului practic al programelor pe bază de consolă. Pentru mai multe detalii, vă rugăm să vedeți articolul Category:Command shells.

Aliasuri

Utilizatorii pot defini scurtături pentru comenzile folosite frecvent prin ajutorul consolei incluse. Aliasuri ce fac economie de timp se pot găsi în Bash#Aliases.

Suplimente pentru Bash

O listă cu diverse setări pentru Bash, printre care și completări automate, căutări în istoricul de comenzi și comenzi macro pentru readline sunt disponibile în Bash#Tips and tricks.

Fișiere comprimate

Fișierele comprimate, sau arhivele, se găsesc în mod frecvent pe sisteme GNU/Linux. Tar este unul dintre cele mai des folosite utilitare pentru arhivare, iar utilizatorii ar trebui să fie obișnuiți cu sintaxa acestuia (pachetele din Arch Linux, de exemplu, sunt simple arhive tar comprimate cu xz). Vedeți Core Utilities#extract pentru alte comenzi folositoare.

Suport pentru mouse

Folosirea mouse-ului în consolă pentru operații de copy-paste poate fi o metodă preferată față de metoda tradițională din GNU screen pentru copiere. Referiți-vă la articolul Console Mouse Support pentru instrucțiuni în amploare.

Numărul de linii afișate în buffer

Pentru a putea salva și viziona textul care a ieșit de pe ecran, referiți-vă la articolul Scrollback buffer.

Managementul unei sesiuni

Folosind mutiplexori pentru terminal precum tmux sau screen, programele pot fi executate într-o sesiune compusă din tab-uri și panouri detașabile, astfel încât atunci când utilizatorul oprește emulatorul pentru terminal, oprește X, sau dă log off, programele asociate cu sesiunea respectivă vor continua să ruleze în fundal cât timp serverul mutiplexor continuă să fie activ. Interacțiunea cu programele necesită reatașarea sesiunii.

Input

Segmentul acesta conține ponturi despre configurarea unor dispozitive de intrare populare. Pentru mai multe, vedeți Category:Input devices.

Configurarea tuturor butoanelor unui mouse

Utilizatorii care dețin un mouse mai avansat sau neobișnuit ar putea descoperi că nu toate butoanele sunt recunoscute din prima, sau ar putea dori să desemneze alte acțiuni pentru celelalte butoane. Instrucțiuni se găsesc în articolul Get All Mouse Buttons Working.

Schimbarea limbii tastaturii (keyboard layout)

Este posibil ca tastaturile care nu sunt în limba engleză sau care nu sunt standardizate să nu funcționeze cum trebuie. Pentru definirea tastelor afișate în consolă, variabila KEYMAP trebuie setată în /etc/vconsole.conf. Pentru cei care folosesc Xorg, schimbările necesare sunt descrise în Xorg#Setări tastatură.

Touchpad-ul din laptop

O mulțime de laptopuri folosesc dispozitive de mișcare a cursorului numite „touchpad” specifice companiilor Synaptics sau ALPS. Acestea, împreună cu diverse alte modele, folosesc driverul Synaptics de intrare; a se vedea articolul Touchpad Synaptics pentru detalii despre instalare și configurare.

Dispozitive TrackPoint

Pentru configurarea unui dispozitiv TrackPoint referiți-vă la articolul ThinkWiki.

Rețelistică

Segmentul acesta este redus doar la câteva proceduri de rețelistică. Vedeți articolul Network pentru un ghid complet. Pentru mai multe detalii, vedeți Category:Networking.

Sincronizarea ceasului

Network Time Protocol (NTP) este un protocol pentru sincronizarea ceasurilor din sisteme informatice prin rețele de date comutative ce prezintă și latență variabilă.

Îmbunătățiri de viteză pentru adresele DNS

Pentru îmbunătățirea timpului de încărcare prin stocarea în cache, folosiți pdnsd, un server DNS foarte simplu care nu încearcă să satisfacă fiecare nevoie. Sau instalați dnsmasq, o alegere mai generală ce suportă, de asemenea, transformarea sistemului într-un server DHCP.

Validare DNSSEC

Pentru o securitate mai bună în timpul navigării pe web, plăților online, conectării la servicii de tip SSH sau activități similare ar trebui să vă gândiți să folosiți clienți software pe bază de DHSSEC ce pot valida semnături DNS...

Configurarea unui firewall

Un firewall poate oferi un strat suplimentar de protecție pentru sistemul de rețelistică din Linux. Kernelul Linux include iptables, un firewall dinamic, care face parte din proiectul Netfilter. Poate fi configurat în mod direct sau printr-o interfață. Arch nu vine cu porturi deschise iar daemonii de rețea nu vor porni automat fără o configurare în mod explicit, așa că un firewall de obicei nu este foarte folositor dacă nu aveți servicii care necesită să fie protejate.

Otimizări

Segmentul acesta este un rezumat pentru optimizări, utilitare și opțiuni utile pentru îmbunătățirea performanței aplicațiilor și al sistemului.

Benchmarking

Benchmarking-ul este acțiunea de a măsura nivelul de performanță și de a compara rezultatele cu rezultatele unui alt sistem sau al unui standard acceptat într-un mod larg printr-o procedură unificată.

Maximizarea performanței

Articolul Maximizing Performance adună informații și este un rezumat scurt despre obținerea performanței în Arch Linux.

Managementul pachetelor

Segmentul acesta conține informații utile despre managementul pachetelor. Toți utilizatorii ar trebui să fie familiarizați cel puțin cu managerul de pachete pacman. Pentru mai multe, vedeți Categorie:Administrare pachete.

Aliasuri pentru pacman

Aliasul unei comenzi, sau al unui grup de comenzi, reprezintă un mod de a folosi consola mai repede. Acestea sunt în mod deosebit utile pentru activitățile repetitive ce nu au nevoie de parametri modificați într-un mod semnificativ între execuții. Diverse aliasuri pentru pacman sunt ordonate în pacman Tips, pe lângă alte utilitare propuse.

Arch Build System

Sistemul de porturi a fost inițial folosit de către distribuțiile BSD fiind alcătuite din niște scripturi de construire aflate în ierarhia sistemului local. Mai pe scurt, fiecare port conține un script într-un folder numit în mod intuitiv în funcție de programul respectiv.

Ierarhia ABS oferă aceeași funcționalitate prin oferirea unor scripturi numite PKGBUILD-uri, pentru care conținutul acestora este actualizat cu informații specific unei anumite părți dintr-un software; și anume dispersiile de întregime (hashes), adresa proiectului, versiunea, licența și instrucțiunile de construire. Aceste PKGBUILD-uri sunt trecute după aceea prin makepkg, programul care generează pachetele pe care pacman le poate administra într-un mod îngrijit.

Fiecare pachet din depozite împreună cu cele prezente în AUR poate fi reconstruit folosind makepkg.

Arch User Repository

În timp ce ierarhia ABS permite construirea programelor disponibile în depozitele oficiale, AUR este echivalentul acestuia pentru pachete trimise de către utilizatori. Este un depozit care nu beneficiază de suport oficial și care conține scripturi de construire accesibile prin interfața web sau printr-un AUR helper.

Un AUR helper poate oferi accesul ușor către AUR. Caracteristicile acestora pot varia, însă toate aceste programe ajută pentru căutarea, descărcarea, construirea, și instalarea a peste 20.000 de PKGBUILD-uri prezente în acest depozit neoficial.

Mirror-uri

Vizitați articolul Mirrors pentru a beneficia la maxim de mirror-urile cele mai actualizate și mai rapide. După cum este explicat în articol, un sfat bun în mod deosebit este să verificați frecvent pagina Mirror Status și/sau Mirror-Status pentru o listă recent actualizată a acestor mirror-uri.

Managementul consumului de curent

Acest segment ar putea fi de folos celor care dețin un laptop sau utilizatorilor care doresc să obțină un anumit nivel de control asupra consumului de curent. Pentru mai multe detalii, vedeți Category:Power management.

acpid

Utilizatorii pot configura felul în care sistemul reacționează la evenimente ACPI cum ar fi de exemplu apăsarea butonului de power sau lăsarea în jos a ecranului unui laptop folosind acpid.

Nivelul de scalare a frecvenței procesorului

Frecvențele și voltajele procesoarelor moderne pot fi micșorate pentru a reduce căldura degajată și consumul de curent. Căldură mai puțină înseamnă un sistem mai silențios și durata de viață a hardware-ului prelungită. cpupower este un set de utilitare ce au fost concepute pentru scalarea frecvenței procesorului.

Laptop-uri

Pentru articole legate de sisteme de calcul portabile împreună cu ghiduri specifice pentru anumite modele, vă rugăm să vedeți Category:Laptops. Pentru un rezumat general despre articole și recomandări despre laptop-uri, vedeți articolul Laptop.

Suspendare și hibernare

Diverse opțiuni sunt disponibile celor care doresc funcții de suspend-to-RAM (sleep/stand-by) și suspend-to-disk (hibernare). Articolul pm-utils descrie o metodă populară, în timp ce hibernate-script este o metodă alternativă mai veche, care nu depinde de vreun pachet din Xorg. Tuxonice este o opțiune din ce în ce mai cunoscută care, deși pretinde că ar avea mai multe caracteristici decât celelalte două, aceasta necesită aplicarea unor patch-uri kernelului sau ați putea folosi linux-ice disponibil în AUR.

Administrarea sistemului

Segmentul acesta tratează subiectul sarcinilor administrative și de gestionare a sistemului. Pentru mai multe informații, vă rugăm să vedeți Category:System administration și Arch Linux System Maintenance.

Elevarea privilegiilor

O instalare proaspătă nu lasă utilizatorii decât cu un singur cont de super user, cunoscut de obicei sub numele de root. Logarea ca root pentru o perioadă de timp mai lungă este considerată în general un lucru prostesc și lipsit de siguranță. În loc să procedeze așa, utilizatorii ar trebui să creeze și să folosească un cont fără privilegii pentru majoritatea comenzilor, și să folosească acel cont root doar pentru administrarea sistemului. Comanda su (substitute user) permite asumarea identității unui alt utilizator al sistemului (de obicei root) dintr-o sesiune în care sunteți deja logat, în timp ce comanda sudo permite elevarea temporară a privilegiilor pentru o anumită comandă.

Grupuri și utilizatori

Pentru controlul accesului pe sisteme GNU/Linux se folosesc grupuri și utilizatori (Users and groups); administratorii pot face modificări specifice grupurilor și drepturilor de proprietate (ownership) în vederea acordării sau respingerii accesului utilizatorilor sau serviciilor la resursele sistemului. Accesul la dispozitivele periferice cum sunt unitățile optice (CD/DVD) și hardware pentru sunet de obicei necesită ca utilizatorul să facă parte din grupul adecvat.

Sistem Windows pe aceeași rețea

Pentru activarea comunicării între Windows și Arch Linux pe aceeași rețea, utilizatorii pot folosi Samba; o reimplementare a protocolului de rețea SMB/CIFS.

Pentru a configura un sistem Arch Linux ca să se conecteze la, și să folosească Active Directory pentru autentificare, citiți articolul despre Active Directory Integration.

Întreținerea sistemului

Arch este un sistem bazat pe un model de actualizări la zi (rolling-release) iar pachetele se schimbă rapid, așa că utilizatorii trebuie să își găsească timp pentru a întreține sistemul (Arch Linux System Maintenance). Pagina Enhancing Arch Linux Stability oferă ponturi despre cum să faceți un sistem Arch Linux pe cât se poate de stabil.

Serviciile sistemului

Segmentul acesta se referă la daemoni. Pentru mai multe, vă rugăm să vedeți Category:Daemons and system services.

Indexarea fișierelor și căutare

Majoritatea distribuțiilor dispun de o comandă locate existentă pentru căutarea rapidă a fișierelor. Pentru această funcționalitate este recomandat să instalați mlocate. După instalare ar trebui să executați updatedb pentru indexarea sistemelor de fișiere.

Corespondența electronică locală (email)

O instalare de bază nu conferă niciun mijloc de sincronizare a email-urilor. Pentru a configura Postfix pentru o simplă corespondență electronică locală, vedeți articolul Local Mail Delivery with Postfix. Alte opțiuni sunt SSMTP, MSMTP și fdm.

Scoaterea la imprimantă

CUPS este un sistem de printare standardizat și open source dezvoltat de către Apple. Vedeți Category:Printers pentru informații despre anumite modele de imprimantă.

Sistemul de ferestre X

Xorg este implementarea publică și open-source al sistemului de ferestre X, versiunea 11. Dacă se dorește o interfață grafică, majoritatea utilizatorilor vor folosi Xorg. Vedeți Category:X Server pentru mai multe resurse.

Desktop environment-uri

Deși Xorg oferă o bază fundamentală pentru a construi un mediu grafic, există și unele componente care ar putea fi considerate esențiale pentru o experiență completă. Medii desktop (Desktop environment) precum GNOME, KDE, LXDE, și Xfce grupează împreună o gamă largă de clienți X, cum ar fi un manager pentru ferestre, panou, manager pentru fișiere, emulator pentru terminal, editor text, iconițe, și alte utilitare. A se vedea Category:Desktop environments pentru o listă completă și resurse suplimentare.

Drivere pentru display

Driverul vesa va funcționa cu majoritatea plăcilor video, însă performanța poate fi îmbunătățită în mod considerabil și se poate beneficia de pe urma umor caracteristici suplimentare prin instalarea driverului potrivit în funcție de produsul ATI, Intel, sau NVIDIA ales.

Manageri pentru ferestre

Un mediu desktop (desktop environment) în toată firea oferă o interfață grafică consistentă și completă, însă tinde să consume o cantitate considerabilă de resurse ale sistemului. Utilizatorii care doresc să obțină maximizarea performanței sau simplificarea mediului ales pot opta pentru instalarea unui manager de ferestre (window manager) și pe urmă să aleagă manual pachetele suplimentare. Un manager de ferestre alternativ poate fi folosit și cu majoritatea desktop environment-urilor. Managerele de ferestre dinamice (dynamic), etajate (stacking), și tiling diferă prin modul în care sunt plasate ferestrele.

Unelte personale