Arch în comparație cu alte distribuții

De la ArchWikiRo
Salt la: navigare, căutare
Rezumat
O scurtă comparație între Arch Linux și alte distribuții GNU/Linux și BSD-uri.
Referințe wiki
Arch Linux
Calea Arch
Link-uri externe
DistroWatch.com

Această pagină încearcă să tragă o paralelă între Arch Linux și alte distribuții GNU/Linux și sisteme de operare pe bază de UNIX. Următoarele rezumate sunt niște scurte descrieri ce ar putea ajuta o persoană să decidă dacă Arch Linux se va potrivi cu nevoile lor. Deși unele articole și descrieri pot fi utile, experiența directă este fără îndoială cea mai bună metodă de a compara distribuții.

Cuprins

Pe bază de sursă

Distribuțiile pe bază de sursă au o portabilitate foarte ridicată, oferind avantajul de a controla și construi întregul sistem de operare și programe în funcție de o anumită arhitectură și mod de utilizare, cu dezavantajul unei durate lungi de timp pe care aceasta o implică. Substratul și toate pachetele din Arch sunt construite pentru arhitecturi i686 și x86-64, oferind o creștere potențială a performanței față de distribuții i386/i486/i586, cu avantajul unei instalări rapide.

Gentoo Linux

Atât Arch Linux cât și Gentoo Linux sunt distribuții bazate pe un model de actualizări la zi (rolling release), cu pachete disponibile la un scurt interval după ce acestea sunt făcute publice de către developeri (upstream). Pachetele și sistemul de bază din Gentoo sunt construite direct din codul sursă potrivit unor opțiuni „USE flags” definite în prealabil de către utilizator. Arch oferă un sistem similar pentru construirea pachetelor din sursă, dar sistemul de bază din Arch este conceput pentru instalarea directă, deja construită, ca i686/x86_64. Asta înseamnă că Arch se construiește și că se actualizează mai rapid, și permite personalizarea distribuției Gentoo într-un mod mai sistematic. Arch oferă suport pentru i686 și x86_64 pe când Gentoo oferă suport în mod oficial pentru x86, PPC, SPARC, Alpha, AMD64, ARM, MIPS, HP/PA, S/390, sh, și arhitecturi Itanium. Deoarece ambele distribuții includ doar un sistem de bază, amândouă sunt considerate ca având un potențial ridicat de personalizare. În general, utilizatorii Gentoo se vor simiți foarte confortabil cu majoritatea aspectelor din Arch.

Sorcerer/Lunar-Linux/Source Mage

Sorcerer/Lunar-Linux/Source Mage (SLS) sunt distribuții pe bază de sursă cu un oarecare grad de rudenie între ele. Distribuțiile SLS folosesc un set de scripturi relativ simple pentru a crea descripții ale pachetelor, și folosesc un fișier global pentru configurarea procesului de construire, foarte asemănător cu Arch Build System. Utilitarele prezente în distribuțiile SLS verifică dependențele în întregime și se ocupă inclusiv de caracteristici opționale, urmărirea pachetelor, îndepărtarea și actualizarea acestora. Nu există pachete gata construite (binaries) pentru distribuțiile din familia SLS, deși acestea oferă posibilitatea de a vă întoarce la pachete instalate precedent destul de ușor.

Prin procesul de instalare se înțelege configurarea unui simplu sistem de bază din consolă sau meniuri ncurses, după care, opțional, sistemul de bază este reconstruit din sursă. La fel ca și în Arch, inițial nu există un WM/DE/DM, și Xorg nu face parte din instalarea de bază. Există mai multe alternative pentru X (X.Org 6.8 sau 7, XFree86).

Distribuțiile SLS dețin o istorie foarte complicată. Probabil că cel mai bun articol despre această istorie este disponibil pe pagina de wiki SourceMage.

Minimaliste

Distribuțiile minimaliste sunt chiar foarte comparabile cu Arch, având mai multe similitudini. Toate aceste distribuții sunt considerate „simple” din punct de vedere tehnic.

LFS

LFS, (sau Linux From Scratch) există doar ca documentație. Utilizatorul este instrucționat cum să obțină codul sursă pentru un set minim al pachetelor de bază necesare pentru un sistem GNU/Linux funcțional, și despre cum să construiască, să aplice un patch și să îl configureze începând de la zero. LFS este cât se poate de minimalist, oferind un proces educațional excelent despre construirea și personalizarea unui sistem de bază. Aceleași pachete sunt oferite și de către Arch, plus systemd, câteva utilitare în plus împreună cu puternicul manager de pachete pacman ca bază, deja construite pentru i686/x86-64. LFS nu oferă niciun depozit online; sursele sunt obținute manual, construite și instalate cu make. (Există diverse metode de a gestiona pachetele manual, iar acestea sunt menționate pe pagina LFS Hints). Împreună cu sistemul de bază minimal din Arch, comunitatea Arch și developerii oferă și întrețin atât câteva mii de pachete gata construite (binaries) instalabile prin pacman cât și scripturi PKGBUILD menite a fi folosite cu Arch Build System. Arch include, de asemenea, și utilitarul makepkg pentru construirea rapidă sau personalizarea pachetelor .pkg.tar.xz, gata instalabile de către pacman. Judd Vinet a construit Arch începând de la zero, apoi a scris programul pacman în C. Istoric vorbind, Arch avea uneori descrierea simpatică de „Linux, cu un manager de pachete drăguț.”

CRUX

Înainte să creeze Arch, Judd Vinet a admirat și a folosit CRUX; o distribuție minimalistă creată de Per Lidén. Inițial inspirat din ideile colective din CRUX și BSD, Arch a fost construit de la zero, iar pacman a fost scris în C. Arch și CRUX împărtășesc anumite principii: spre exemplu, amândouă sunt optimizare pentru anumite arhitecturi, sunt minimaliste și orientate către conceptul K.I.S.S. Amândouă vin cu un sistem similar de porturi, și, la fel ca în familia *BSD, amândouă oferă o bază minimalistă deasupra căreia se poate construi un sistem. Arch vine cu pacman, care se ocupă de gestionarea pachetelor gata construite (binaries) și funcționează ca o parte integrală în Arch Build System. CRUX folosește un sistem pe bază de contribuții din partea comunității numit prt-get, care, în combinație cu sistemul propriu de porturi, se ocupă de rezolvarea dependențelor, dar construiește, însă, din sursă (cu toate că instalarea de bază este sub formă gata construită). Arch oferă suport oficial doar pentru x86-64 și i686, pe când CRUX oferă atât pentru i686, cât și, cu ajutorul comunității, pentru x86-64, PPC și 64-bit PPC.

Arch folosește un sistem bazat pe un model de actualizări la zi (rolling release) și oferă atât o gamă largă de depozite de pachete gata construite cât și Arch User Repository. CRUX oferă un sistem de porturi ceva mai redus împreună cu un depozit modest în comparație cu AUR.

Slackware

  • Slackware și Arch sunt foarte asemănătoare prin faptul că amândouă sunt distribuții simple concentrate pe eleganță și minimalism.
  • Slackware este cunoscut pentru lipsa de branding și pentru folosirea pachetelor complet pure (vanilla), începând de la kernel. Arch aplică patch-uri doar pentru a evita probleme severe sau pentru a garanta că pachetele vor fi construite curat.
  • Slackware folosește scripturi de inițializare în genul BSD, Arch folosește systemd.
  • Arch vine cu un sistem de gestionare a pachetelor pacman care, spre deosebire de utilitarele standard din Slackware, oferă o rezolvare automată a dependențelor și permite actualizări de sistem ceva mai automat. Utilizatorii distribuției Slackware preferă de obicei metoda lor de rezolvare manuală a dependențelor, făcând referire atât la nivelul de control al sistemului pe care această metodă o permite, cât și la oferta excelentă de biblioteci software și dependențe din Slackware.
  • Arch este un sistem bazat pe un model de actualizări la zi (rolling release). Slackware este considerat mai consecvent cu ciclul acestuia de actualizare, preferând pachetele demonstrate a fi stabile. Arch este mai „de ultimă oră” (bleeding-edge) în această privință.
  • Arch Linux pune la dispoziție câteva mii de pachete gata construite prin depozitele oficiale, pe când cele din Slackware sunt mai ceva mai modeste.
  • Arch oferă Arch Build System, un veritabil sistem de porturi și de asemenea și AUR, o colecție foarte mare de PKGBUILD-uri contribuite de către utilizatori. Slackware oferă un sistem similar, deși ceva mai redus la adresa slackbuilds.org sub forma unui depozit semi-oficial pentru Slackbuild-uri, acestea fiind sinonime cu PKGBUILD-urile din Arch. Utilizatorii Slackware vor fi în general chiar foarte confortabili cu majoritatea aspectelor din Arch.

Generale

Aceste distribuții oferă o gamă largă de avantaje și puncte forte, și pot face față majorității cazurilor de întrebuințare a unui sistem de operare.

Debian GNU/Linux

  • Debian reprezintă un proiect și o comunitate de o amploare mult mai mare și oferă ramuri stabile, în etapa de testare și instabile (stable, testing și unstable), oferind peste 20.000 de pachete gata construite (binaries). Pachetele gata construite care se găsesc în Arch este într-un număr mai mic. Totuși, când le punem la socoteală și pe cele din AUR, cantitățile sunt chiar foarte comparabile.
  • Debian menține o părere mai vehementă despre software-ul liber. Arch este mai tolerant, și deci include și pachetele definite de către GNU ca fiind „nelibere”.
  • Abordarea designului din Debian este concentrată mai mult pe stabilitate și testare riguroasă. Arch este concentrat mai mult pe filosofia simplicității, minimalism, și oferă software de ultimă oră (bleeding edge). Pachetele din Arch sunt mai actuale decât cele din Debian Stable și Testing, fiind comparabile mai mult cu cele din ramura Debian Unstable.
  • Atât Debian cât și Arch oferă sisteme respectabile de gestionare a pachetelor.
  • Arch este bazat pe un model de actualizări la zi (rolling release), pe când Debian Stable vine cu pachete „înghețate”.
  • Debian este disponibil pentru mai multe arhitecturi, printre care alpha, arm, hppa, i386, x86_64, ia64, m68k, mips, mipsel, powerpc, s390, și sparc, pe când Arch este disponibil doar pentru i686 și x86_64 împreună cu porturi pentru arm (pentru Raspberry Pi de exemplu).
  • Arch oferă suport pentru construirea rapidă și personalizată a pachetelor instalabile, din surse externe, folosind un sistem de porturi pentru construirea acestora. Debian nu oferă un sistem de porturi, bazându-se pe depozitul său uriaș de pachete gata construite.
  • Sistemul de instalare din Arch oferă doar o bază minimalistă, transparentă în timpul configurării sistemului, pe când metodele din Debian prezintă o abordare a configurării în mod ceva mai automat, precum și diverse metode alternative de instalare.
  • Debian folosește SysVinit, pe când Arch folosește systemd.
  • Arch păstrează patch-urile la un nivel minim, evitând astfel problemele pe care developerii (upstream) nu le pot revizui, în timp ce Debian aplică patch-uri într-un mod mai libertin.

Fedora

  • Fedora este o distribuție dezvoltată de către comunitate, dar în același timp sprijinită financiar de către Red Hat; se prezintă ca fiind o platformă de testare a pachetelor „de ultimă oră” (bleeding-edge); pachetele și proiectele din Fedora migrează către RHEL iar unele dintre acestea ajung eventual să fie adoptate de către alte distribuții. Arch de asemenea este considerat o distribuție cu pachete „de ultimă oră”, dar deși este bazat pe un model de actualizări la zi (rolling release), acesta nu servește ca o platformă de testare pentru altă distribuție.
  • Pachetele din Fedora sunt în format RPM, folosind managerul de pachete YUM, pentru care există în mod oficial utilitare cu interfață grafică. Arch folosește pacman pentru gestionarea pachetelor tar.xz și nu oferă suport oficial pentru o anume interfață grafică.
  • Fedora refuză includerea în depozitele sale oficiale suport pentru MP3 și alte programe nelibere din pricina dedicării acesteia pentru software liber, deși pentru asemenea pachete există depozite disponibile prin terți. Arch este mai tolerant cu MP3 și software neliber, lăsând utilizatorul să acționeze cu discernământ.
  • Fedora oferă mai multe opțiuni de instalare printre care atât o interfață grafică de instalare precum și o opțiune minimalistă. „Spin”-urile din Fedora oferă o gamă asortată de DE-uri (desktop environments) alternative, fiecare cu un număr modest de pachete asortate. Arch, pe de altă parte, oferă doar câteva scripturi menite să ușureze procesul de instalare a unui sistem de bază minimalist.
  • Data apariției pentru Fedora este bazată pe un orar fix, însă există suport oficial pentru actualizări discrete ale pachetelor prin utilitarul PreUpgrade. Arch este bazat pe un model de actualizări la zi (rolling release).
  • Calea Arch se concentrează pe simplicitate, sensibilitate față de resursele calculatorului, eleganță și împuternicirea utilizatorului, pe când Fedora Core Values pune accent pe software liber, development din partea comunității și inovație sistematică „la zi” (bleeding edge).
  • În Arch există un sistem de porturi, pe când în Fedora nu există așa ceva.
  • Atât Arch cât și Fedora sunt orientate către utilizatori cu experiență și către developeri. Amândouă încurajează cu tărie utilizatorii să contribuie la dezvoltarea proiectului.
  • Fedora a câștigat multă recunoaștere din partea comunității prin integrarea SELinux, pachetelor construite cu GCJ (pentru înlăturarea nevoii de Sun JRE), și pentru contribuțiile productive către autori (upstream); developerii din Red Hat, și deci, prin asociere și din Fedora, contribuie la dezvoltarea kernelului Linux în procentajul cel mai mare față de orice alt proiect.
  • Arch Linux oferă un wiki ce este considerat în mare parte ca fiind cel mai detaliat și mai cuprinzător dintre toate distribuțiile. Wiki-ul din Fedora este folosit în sensul original al cuvântului „wiki”, precum o cale de schimba rapid informații între developeri, testeri și utilizatori. Nu este intenționat ca o bază de cunoștințe cum este cel găsit în Arch. Wiki-ul din Fedora seamănă cu un tracker pentru probleme sau cu un wiki corporatist.

Frugalware

  • Arch este o distribuție orientată către introducerea comenzilor într-un terminal.
  • Frugalware inițial nu acordă suport pentru sistemul de fișiere JFS.
  • Atât Arch cât și Frugalware sunt promovate ca fiind optimizate pentru i686.
  • Arch poate fi instalat mai întâi ca un mediu minimalist apoi extins cu pacman în funcție de alegerile și nevoile utilizatorului. Frugalware este instalat de pe un DVD, cu alegeri software făcute în prealabil.
  • Data apariției pentru Frugalware este bazată pe un orar fix. Arch, din nou, este concentrat pe simplicitate, minimalism, corectitudinea codului și pachete „de ultimă oră” (bleeding edge) din cadrul unui model de actualizări la zi (rolling release).

Pentru începători

Cunoscute uneori ca „newbie distros”, distribuțiile pentru începători au în comun o mulțime de asemănări, Arch fiind chiar foarte diferit de ele. Arch ar putea fi o alegere mai bună dacă doriți să învățați despre GNU/Linux prin clădirea unui sistem dintr-o bază foarte minimalistă, deoarece o instalare a distribuției Arch conține foarte puține pachete în comparație cu distribuțiile acestea. Diferențele specifice dintre ele sunt descrise mai jos.

Ubuntu

  • Ubuntu este o distribuție foarte bine cunoscută bazată pe Debian și sponsorizată comercial de către Canonical Ltd., pe când Arch este un sistem construit de la zero dezvoltat în mod independent.
  • Amândouă proiectele au scopuri foarte diferite și au în vedere categorii diferite de utilizatori. Arch este proiectat pentru utilizatori care doresc o abordare do-it-yourself, pe când Ubuntu oferă un sistem autoconfigurat intenționat să fie mai acomodant pentru începători. Arch se prezintă cu un design mult mai minimalist pornind de la o instalare de bază, bazându-se foarte mult pe utilizator ca acesta să o personalizeze în funcție de anumite nevoi specifice. În general, developerii și cei cărora le place să-și bage nasul probabil că vor îndrăgi Arch mai mult decât Ubuntu, cu toate că mulți utilizatori Arch au început pe Ubuntu iar apoi au migrat către Arch.
  • Nivelul de promovare și development din Ubuntu pare să tindă mult spre piața ecranelor tactile, pe când developmentul din Arch este în general concentrat pe un model în care utilizatorul este în centru și împuternicește comunitatea printr-o creere colaborativă a unor soluții personalizate.
  • Ubuntu apare la fiecare 6 luni, pe când Arch este un sistem bazat pe un model de actualizări la zi (rolling-release) ce apare în fiecare lună.
  • Arch oferă un sistem de construire a pachetelor pentru obținerea unor porturi, pe când în Ubuntu nu există așa ceva.
  • De asemenea, există diferențe și între cele două comunități. Comunitatea Arch este mult mai mică și este încurajată cu tărie să contribuie la dezvoltarea distribuției. În contrast, comunitatea Ubuntu este relativ mare și își permite ca un procentaj mult mai mare de utilizatori să nu contribuie în mod activ la dezvoltare, împachetare sau la administrarea depozitelor.

Mandriva

Mandriva Linux (cunoscută anterior ca Mandrake Linux) a fost creată în 1998 cu scopul de a ușura utilizarea GNU/Linux. Este bazată pe formatul RPM și folosește managerul de pachete urpmi. Din nou, Arch are o abordare mai simplă, bazată pe introducerea de text și pe o configurare manuală și vizează utilizatorii de nivel mediu către avansat.

openSUSE

openSUSE este centrată în jurul formatului RPM și al utilitarului cu interfață grafică numit YaST2, acesta fiind o soluție completă pentru majoritatea nevoilor de configurare a unui utilizator, printre care și gestionarea pachetelor. Arch nu oferă așa ceva deoarece nu urmează Calea Arch. openSUSE, așadar, este privit în mare parte ca fiind mai potrivit pentru utilizatorii cu ceva mai puțină experiență, sau celor care vor un mediu pe bază de interfață grafică, configurare automată și se așteaptă să meargă fără nicio modificare (out of the box).

PCLinuxOS

  • PCLinuxOS este o distribuție bine cunoscută, bazată pe Mandriva ce oferă un DE complet, proiectat pentru acomodarea utilizatorilor și poartă descrierea de „simplă”, deși definiția acesteia de simplicitate este chiar foarte diferită de cea din Arch. Arch este proiectat ca un simplu sistem de bază ce urmează să fie personalizat de la bun început și este orientat către utilizatori mai avansați.
  • PCLOS folosește managerul de pachete apt ca un wrapper pentru pachete RPM. Arch folosește propriul manager de pachete pacman, dezvoltat independent și care funcționează cu pachete .pkg.tar.xz.
  • PCLOS este bazat foarte mult pe interfață grafică, oferă utilitare de configurare pentru această interfață împreună cu o interfață pentru managerul de pachete numită Synaptic, și pretinde că nu este necesară consola decât foarte puțin sau chiar deloc. Arch este orientat către folosirea consolei și a fost proiectat în vederea unei abordări mai simple pentru configurarea sistemului, administrare și întreținere.
  • PCLOS recomandă 256 MB RAM ca cerințe minime. Fiind mai ușor față de resursele calculatorului, Arch poate funcționa pe sisteme cu mult mai puțină memorie disponibilă, având nevoie de doar 64 MB RAM pentru o instalare de bază i686, și va funcționa fără probleme pe sisteme mai moderne.

Familia *BSD

*BSD-urile au în comun aceeași origine și sunt direct descendente din eforturile făcute la Universitatea Berkeley în vederea obținerii unui sistem UNIX liber și cu distribuire liberă. Acestea nu sunt distribuții GNU/Linux, ci sunt, mai degrabă asemănătoare sistemelor de operare UNIX. Așadar, cu toate că Arch și familia *BSD prezintă același concept strâns integrat al unei baze și al unui sistem de porturi, alături de un sistem de inițializare similar, acestea nu sunt sub nicio formă înrudite din punctul de vedere al codului, poate doar cu excepția programului vi, deoarece acesta este programul vi prezent în mod original în BSD (majoritatea *BSD-urilor nu mai folosesc vi-ul original). Familia *BSD a fost derivată din codul UNIX al companiei AT&T și au un adevărat patrimoniu UNIX. Pentru a afla mai multe despre variantele *BSD, vizitați site-urile respective.

FreeBSD

  • Atât Arch cât și FreeBSD oferă software disponibil ca pachete gata construite (binaries) dar și construite printr-un sistem de porturi.
  • La fel ca și celelalte *BSD-uri, baza din FreeBSD este dezvoltată în mod fundamental precum un sistem proiectat în întregime, cu fiecare program „portat” către FreeBSD, în același timp asigurându-se funcționarea acestuia. În contrast, distribuțiile GNU/Linux care seamănă cu Arch există mai mult sub forma unor amalgame combinate din mai multe surse separate.
  • Licența din FreeBSD protejează în general coderul, spre deosebire de GPL, care pune accent pe protecția codului. Arch se află sub licență GPL.
  • În FreeBSD, la fel ca în Arch, sunteți responsabil de deciziile pe care le luați. Probabil că aceasta este cea mai interesantă comparație cu Arch din moment ce merge împreună cu modernitatea pachetelor și prezintă o comunitate oarecum numeroasă, inteligentă, activă și neaberantă.
  • Amândouă sistemele au asemănări comune iar utilizatorii FreeBSD se vor simți în general confortabil cu majoritatea aspectelor din Arch.

NetBSD

  • NetBSD este un sistem de operare open-source pe bază de UNIX, liber, securizat și cu un grad înalt de portabilitate fiind disponibil pentru mai mult de 50 de platforme, de la sisteme desktop și procesoare Opteron pe 64 biți până la dispozitive portabile și integrate (embedded). Designul curat și opțiunile avansate îl constituie un sistem excelent pentru medii de producție sau de cercetare, și este întreținut de către utilizatori prin punerea la dispoziție a întregii surse. Multe programe sunt ușor disponibile prin pkgsrc, colecția de pachete din NetBSD.
  • Arch poate că nu funcționează pe marea majoritate a dispozitivelor pe care NetBSD funcționează, însă oferă mai multe programe pentru un sistem i686.
  • Platformele pkgsrc din NetBSD pun la dispoziție o metodă de instalare pe bază de sursă asemănătoare cu ABS-ul din Arch; deși pachete gata construite sunt disponibile folosind pkg_tools.
  • Există totuși și câteva asemănări între Arch și NetBSD: amândouă necesită configurare manuală, sunt minimaliste și folosesc resurse puține, amândouă oferă atât sisteme de porturi cât și pachete gata construite (binaries) și amândouă au comunități și developeri activi, fără conținut aberant.

OpenBSD

Proiectul OpenBSD are ca scop producerea unui sistem de operare liber, în genul UNIX, disponibil pe mai multe platforme și este bazat pe sistemul 4.4BSD.

  • OpenBSD pune accent pe portabilitate, standardizare, corectitudinea codului, securitate proactivă, și criptografie integrată. În contrast, Arch este concentrat mai mult pe simplicitate, eleganță, minimalism și software „de ultimă oră” (bleeding edge). OpenBSD se autoproclamă ca fiind „poate sistemul de operare #1 în materie de securitate”.
  • Atât Arch cât și OpenBSD oferă o bază de instalare mică și elegantă.
  • Amândouă oferă un sistem de porturi și de împachetare a programelor în vederea unei instalări și administrări mai ușoare.
  • În contrast cu un sistem GNU/Linux cum este Arch, dar similar cu majoritatea celorlalte sisteme de operare bazate pe BSD, kernelul din OpenBSD și sursa programelor aferente, cum ar fi cea pentru consolă și utilitarele obișnuite (precum ls, cp, cat și ps) sunt dezvoltate împreună într-un singur depozit.
Unelte personale