Întrebări frecvente

De la ArchWikiRo
Salt la: navigare, căutare

Pe lângă răspunsurile întrebărilor de mai jos, v-ar putea fi de folos Calea Arch și Arch Linux. Ambele articole conțin o mulțime de informații despre Arch Linux.

Cuprins

Generale

Î) Ce este Arch Linux?

R) Vedeți articolul intitulat Arch Linux.

Î) De ce aș vrea să folosesc Arch?

R) Dacă, după ce ați citit Calea Arch și filosofia de la baza acesteia, doriți să asimilați abordarea „do-it-yourself” și doriți o distribuție GNU/Linux simplă, elegantă, foarte personalizabilă, cu actualizări la zi (bleeding edge), și de uz general, s-ar putea să vă placă Arch.

Î) De ce nu aș vrea să folosesc Arch?

R) E posibil să nu doriți să folosiți Arch, dacă:

  • după ce ați citit Calea Arch, nu sunteți de acord cu filosofia.
  • nu dispuneți de abilitatea/timpul/dorința pentru o distribuție GNU/Linux de forma „do-it-yourself”.
  • aveți nevoie de suport pentru alte arhitecturi decât x86_64 sau i686.
  • aveți o atitudine puternică despre utilizarea unei distribuții care oferă doar software liber după cum este definit de către GNU.
  • sunteți de părere că un sistem de operare ar trebui să se configureze singur, să funcționeze fără nicio modificare, și să includă din start un set de programe și un mediu desktop pe suportul de instalare.
  • nu doriți o distribuție GNU/Linux bazată pe un model de actualizări la zi (rolling release) și de ultimă oră (bleeding-edge).
  • sunteți mulțumit de sistemul dumneavoastră de operare actual.
  • doriți un sistem de operare care este orientat către altă bază de utilizatori.

Î) Pe ce distribuție este bazat Arch?

R) Arch este dezvoltat în mod independent, a fost construit de la zero și nu este bazat pe nicio distribuție GNU/Linux. Înainte să creeze Arch, Judd Vinet a admirat și a folosit CRUX, o distribuție grozavă și minimalistă, creată de către Per Lidén. Inspirat original din ideile comune cu CRUX, Arch a fost construit de la zero, iar pacman a fost apoi scris în C.

Î) Sunt un începător complet în materie de GNU/Linux. Ar trebui să folosesc Arch?

R) S-a dezbătut mult pe seama acestei întrebări. Arch este orientat mai mult către utilizatorii GNU/Linux avansați, însă unele persoane sunt de părere că Arch este un punct de plecare bun pentru un începător motivat. Dacă sunteți un începător și doriți să folosiți Arch, rețineți că trebuie să investiți o durată semnificativă de timp pentru a învăța un sistem nou, și să acceptați, de asemenea, faptul că Arch este proiectat în mod fundamental ca o distribuție DIY (Do-It-Yourself). Utilizatorul este cel care asamblează sistemul și controlează ce urmează acesta să devină. Înainte de a cere ajutorul, efectuați propriile cercetări căutând pe Google, căutând pe forum (împreună cu citirea celorlalte întrebări frecvente de aici) și căutând în superba documentație oferită de către Arch Wiki. Nu degeaba v-au fost făcute disponibile aceste resurse. O mulțime de ore au fost depuse în mod voluntar pentru alcătuirea acestor informații excelente.

Vi se recomandă să citiți: Ghidul începătorilor pentru Arch Linux.

Î) Arch are nevoie de prea mult timp și efort pentru a-l instala și folosi. De asemenea, comunitatea mă trimite la plimbare să citesc documentația (RTFM) prin o grămadă de feluri

R) Arch este proiectat pentru și folosit de către o anumită categorie de utilizatori. Poate că nu vi potrivește. Vedeți cele de mai sus.

Î) Este Arch proiectat pentru a fi folosit ca server? Sistem desktop? Stație de lucru?

R) Arch nu este proiectat pentru un anumit tip de folosință. În schimb, acesta este proiectat pentru un anumit tip de utilizator. Arch vizează utilizatorii competenți încântați de firea sa do-it-yourself, și care îl exploatează mai departe pentru a modela sistemul în funcție de nevoile lor individuale. Așadar, în mâinile categoriei de utilizatori vizată, Arch poate fi folosit pentru aproape orice. Mulți folosesc Arch atât pe sistemele lor desktop cât și pe stațiile de lucru. Și bineînțeles, archlinux.ro merge de pe un sistem Arch.

Î) Mie chiar îmi place Arch, doar că echipa de dezvoltare ar trebui să implementeze „trăsătura X”

R) Înainte de a continua, ați citit Calea Arch? Ați oferit trăsătura/soluția? Respectă filosofia Arch de minimalism și de corectitudine a codului înainte de comoditate? Implicați-vă, și contribuiți comunității prin publicarea codului/soluției dumneavoastră. Dacă este privită favorabil de către comunitate și de către echipa de dezvoltare, poate că va fi integrată. Comunitatea Arch prosperă cu fiecare contribuție de cod și utilitare.

Î) Când va fi disponibilă noua versiune?

R) Lansările Arch Linux sunt simple snapshot-uri ale depozitului [core], și sunt emise de obicei în prima jumătate a fiecărei luni.

Modelul de actualizări la zi (rolling release) menține actualizat și de ultimă oră (bleeding edge) fiecare sistem Arch Linux printr-o singură comandă. Din motivul acesta, lansările nu sunt deosebit de importante în Arch, fiindcă se învechesc din clipa în care un pachet a fost actualizat. Dacă vă interesează să obțineți ultima versiune de Arch Linux, nu este necesar să reinstalați. Pur si simplu executați comanda pacman -Syu, și sistemul dumneavoastră va fi identic cu ce ați fi obținut printr-o instalare nou-nouță. Din același motiv, lansările Arch Linux noi nu sunt, de regulă, pline de caracteristici noi și incitante. Caracteristicile noi și incitante sunt lansate în funcție de cum este nevoie prin actualizarea pachetelor, și pot fi obținute imediat folosind pacman -Syu.

Î) Arch Linux este o distribuție stabilă? Voi întâlni frecvent probleme?

R) Răspunsul scurt este: Depinde, în mare parte, cât de stabil îl faceți dumneavoastră.

Dumneavoastră vă asamblați propriul sistem Arch, deasupra mediului de bază simplu, și dumneavoastră controlați actualizările sistemului. Evident, un sistem mai mare și mai complicat ce încorporează o mulțime de pachete personalizate, și o serie de toolkit-uri și medii desktop ar avea șanse mai mari să sufere probleme de configurare din pricina modificărilor din partea autorilor (upstream), decât în cazul unui sistem mai suplu și mai simplu. Arch are în vedere utilizatorii capabili, proactivi. O competență UNIX generală împreună cu buna întreținere a sistemului și bune obiceiuri de actualizare reprezintă un rol important în stabilitatea sistemului. Rețineți, de asemenea, că pachetele Arch sunt în mod predominant lipsite de patch-uri, așa că majoritatea problemelor provin din partea autorilor (upstream).

Așadar, utilizatorul este, în ultima instanță, cel care este responsabil de stabilitatea propriului sistem bazat pe un model de actualizări la zi (rolling release). Utilizatorul decide când să actualizeze, și aplică modificările necesare atunci când trebuie. Dacă utilizatorul cere ajutorul din partea comunității, acesta este oferit în timp util. Diferența dintre Arch și alte distribuții în această privință este că Arch e o distribuție cu adevărat „do-it-yourself”; reclamațiile problemelor severe sunt neproductive și nu au rost, din moment ce modificările autorilor (upstream) nu este responsabilitatea developerilor Arch.

Î) Arch are nevoie de mai multă atenție (publicitate, cu alte cuvinte)

R) Arch beneficiază de suficientă atenție și în starea curentă. Obiectivul din Arch Linux nu este să atingă proporții, ci să ofere o distribuție elegantă, minimalistă și de ultimă oră (bleeding edge) concentrată pe simplitate și corectitudinea codului. Creșterea organică și de durată, are loc în mod natural în cadrul categoriei de utilizatori vizată.

Î) Arch are nevoie de mai mulți developeri

R) E posibil. Sunteți liber să vă oferiți timpul în mod voluntar! Vizitați forumul, canalele IRC și listele de mailing, și vedeți ce se poate face. O cale bună de a începe este prin implicarea în subforumul Community Contributions.

Î) De ce merge internetul așa de greu în comparație cu alte sisteme de operare?

R) Aveți rețeaua configurată corect? Uitați-vă peste Hostname-ul și Configurați rețeaua din Ghidul începătorilor.

Rețineți, de asemenea, că Arch Linux nu vine cu niciun fel de traffic shaping activat. Prin urmare, există posibilitatea ca, în cazul în care un program de pe aceasta vă folosește la maxim conexiunea de internet – indiferent dacă se întâmplă prin P2P sau conexiuni client-server clasice – celelalte rețele locale o vor simți ca fiind aglomerată, având drept rezultat lag și timeout sever. Pentru ușurarea tensiunii se pot folosi firewall-uri precum Shorewall sau Vuurmuur; există, de asemenea, și scripturi statice pentru iproute2 (precum acest derivat de Wondershaper), ce permit modelarea (shaping) la suprafața rețelei.

Î) De ce-mi folosește Arch tot RAM-ul?

R) În principiu, degeaba aveți RAM dacă nu-l folosiți.

Mulți utilizatori noi observă că kernelul Linux se ocupă de memorie altfel decât sunt obișnuiți. Din moment ce accesarea datelor din RAM este mult rapidă decât de pe o unitate de stocare, kernelul folosește RAM-ul pentru datele accesate recent, prin folosirea memoriei cache. Aceste date sunt șterse doar atunci când memoria sistemului începe să se umple și trebuie să încarce date noi.

Poate că vina cea mai mare pentru această confuzie este modul de afișare al comenzii free:

$ free -m
             total       used       free     shared    buffers     cached
Mem:          1009        741        267          0        104        359
-/+ buffers/cache:        278        731
Swap:         1537          0       1537

Este important să observați linia -/+ buffers/cache: -- o reprezentare a cantității de memorie care este într-adevăr în „folosință activă” și cantitatea „disponibilă” de memorie, nu acea „nefolosită”.

În exemplul de mai sus, un laptop cu un total de 1G de RAM arată cum că ar folosi 741M, cu mai nimic în afară de câteva terminale inactive și un browser web! Însă, după examinarea liniei aferente, observați că doar 278M este în „folosință activă”, și că de fapt 731M sunt „disponibili” pentru date noi. Aparent, 104M din acea memorie „folosită” conține date din buffer și 359M conține date din memoria cache, ambele putând fi eliberate dacă este nevoie. Doar 267M din totalul de memorie sunt într-adevăr „liberi” de sarcina de stocare a datelor.

Și care este rezultatul? Performanța!

Vedeți acest minunat articol dacă cele prezentate mai sus v-au stârnit curiozitatea! De asemenea, există un website dedicat pentru a lămuri această confuzie: http://www.linuxatemyram.com/

Î) Unde mi-a dispărut tot spațiul liber?

R) Răspunsul la această întrebare depinde de sistemul dumneavoastră. Există câteva utilitare grozave care v-ar putea ajuta să aflați răspunsul.

Managementul pachetelor

Î) În care pachet se află X?

R) Puteți afla folosind pkgfile.

De exemplu:

$ pkgfile numele_fișierului

Î) Am găsit o eroare în Pachetul X. Ce-ar trebui să fac?

R) Mai întâi, trebuie să aflați dacă eroarea poate fi rezolvată de către echipa care se ocupă de Arch. Uneori nu este cazul (ex: pentru problemele din Firefox ar putea fi vina echipei Mozilla); situația aceasta se cheamă eroare din vina autorilor (upstream error). Dacă este o problemă specifică pentru Arch, există un număr de etape pe care le puteți parcurge:

  1. Căutați informații pe forumuri. Vedeți dacă a observat-o și altcineva.
  2. Postați un bug report cu informații detaliate la adresa https://bugs.archlinux.org.
  3. Dacă doriți, scrieți un post pe forum cu detalii despre problema respectivă, menționând faptul că ați raportat-o deja. În felul acesta veți ajuta ca o mulțime de alte persoane să nu raporteze aceeași eroare.

Î) Pachetele din Arch ar trebui să se numească într-un mod unic. „.pkg.tar.gz” și „.pkg.tar.xz” sunt prea lungi și/sau derutante

R) S-a discutat despre aceasta în lista de mailing din Arch. Unii au propus o extensie .pac pentru fișiere. Din câte știm, deocamdată nu există niciun plan de a schimba extensia pachetelor. După cum a spus Tobias Kieslich, unul dintre developerii Arch, „Un pachet este o arhivă [xz] tarball comprimată cu gzip! Și poate fi deschisă, investigată și manipulată de către oricare aplicație care lucrează cu arhive tar. Totodată, informația de tip „mime” este detectată corect în mod automat de către majoritatea programelor.

Î) Pacman are nevoie de o bibliotecă pentru ca alte programe să acceseze mai ușor informațiile despre pachete

R) Începând cu versiunea 3.0.0, pacman este o interfață pentru libalpm, biblioteca „Arch Linux Package Management”. Biblioteca aceasta permite scrierea unor interfețe alternative (spre exemplu, o interfață GUI).

Î) De ce nu are și pacman o interfață GUI oficială?

R) Vă rugăm să citiți Calea Arch și Arch Linux. În principu, răspunsul este că o interfață nu va fi oferită de către echipa de dezvoltare din Arch. Sunteți liber să folosiți una creată de către alți utilizatori. O listă selectivă poate fi găsită în articolul Pacman GUI Frontends.

Î) Pacman are nevoie de „trăsătura X”!

R) Vă rugăm să citiți Calea Arch și Arch Linux. Filosofia din Arch este menținerea simplității („Keep It Simple”). Dacă sunteți de părere că idea are valoare, și nu încalcă această litanie simplă, atunci ați putea opta pentru discutarea pe baza acesteia pe forum aici. Ar fi bine dacă ați verifica și aici; este un loc pentru astfel de cereri în cazul în care considerați că este importantă.

Totuși, calea cea mai bună de a adăuga o trăsătură în pacman sau Arch Linux este să o implementați personal. Patch-ul sau codul ar putea sau nu să fie acceptat, însă poate că alții vor aprecia, testa și contribui efortului dumneavoastră.

Î) Arch are nevoie de o ramură stabilă pentru pachete

R) Interesați-vă de ArchServer.

Î) Care-i diferența dintre toate depozitele astea?

R) Vedeți Depozitele oficiale.

Î) Tocmai am instalat Pachetul X. Cum îl pornesc?

R) Dacă folosiți un mediu desktop precum KDE sau GNOME, programul ar trebui să apară automat în meniul dumneavoastră. Dacă încercați să executați programul dintr-un terminal și nu știți cum se numește executabilul, folosiți:

$ pacman -Qlq numele_pachetului | grep bin

Î) De ce există doar o singură versiune pentru fiecare bibliotecă partajată din depozitele oficiale?

R) O mulțime de distribuții, precum Debian, folosesc versiuni diferite pentru bibliotecile partajate împachetate sub forma unor pachete diferite: libfoo1, libfoo2, libfoo3 și așa mai departe. În felul acesta unele programe pot fi construite folosind versiuni diferite de libfoo instalate pe același sistem.

Spre deosebire de Debian, Arch este o distribuție bazată pe un model de actualizări la zi (rolling release) și de ultimă generație (cutting edge). Cea mai vizibilă trăsătură a unei distribuții de ultimă generație este disponibilitatea în depozite a celei mai recente versiuni de software; în cazul unei distribuții precum Arch, asta înseamnă că se oferă suport doar pentru cele mai recente versiuni ale pachetelor. Prin renunțarea suportului pentru pachetele învechite, responsabilii de pachete pot petrece mai mult timp asigurându-se că cele mai noi versiuni funcționează corespunzător. Din clipa în care este disponibilă o nouă versiune a unei biblioteci partajate din partea autorilor (upstream), aceasta este trecută în depozite și pachetele afectate sunt reconstruite pentru a folosi versiunea cea nouă.

Î) Dar dacă folosesc „pacman -Syu” și există o actualizare pentru o bibliotecă partajată, însă nu și pentru programele care depind de aceasta?

R) Situația aceasta nu ar trebui deloc să se întâmple. Presupunând că un program numit foobaz se află într-unul din depozitele oficiale și este construit fără nicio problemă folosind o versiune nouă a bibliotecii partajate numită libbaz, el va fi actualizat împreună cu libbaz. Dacă, totuși, nu este construit cum trebuie, pachetul foobaz va avea o dependență sub forma unei versiuni (ex: libbaz 1.5), și va fi înlăturat de către pacman în timp ce libbaz este actualizat, din cauza unui conflict.

Dacă foobaz este un pachet pe care l-ați construit și instalat personal din AUR, ar trebui să încercați să reconstruiți foobaz folosind noua versiune de libbaz. Dacă procesul de construire dă greș, raportați bug-ul developerilor foobaz.

Î) E posibil să existe în depozit o actualizare majoră a kernel-ului, și câteva pachete pentru drivere să nu fi fost actualizate?

R) Nu, nu se poate. Actualizările majore ale kernel-ului (ex: de la linux 3.5.0-1 la linux 3.6.0-1) sunt întotdeauna urmate de reconstruirea tuturor pachetelor de drivere pentru kernel. Pe de altă parte, dacă aveți un pachet de drivere instalat pe sistemul dumneavoastră pentru care nu se oferă suport, precum catalyst, atunci o actualizare a kernel-ului v-ar putea strica socoteala dacă nu îl reconstruiți pentru kernel-ul nou. Utilizatorii sunt responsabili pentru actualizarea oricăror pachete de drivere instalate pentru care nu se oferă suport.

Î) Arch folosește semnături digitale pentru pachete?

R) Da. Semnăturile digitale ale pachetelor în pacman au fost implementate începând cu versiunea 4. Vedeți package signing pentru mai multe informații.

Instalare

Î) Arch are nevoie de un installer. Poate un installer GUI

R) Din moment ce instalarea nu are loc foarte des (citiți restul acestui articol pentru a afla mai multe despre ce înseamnă rolling release), nu reprezintă o prioritate pentru developeri sau pentru utilizatori. Ghidul de instalare și Ghidul începătorilor au fost complet actualizate pentru folosirea metodei de instalare din consolă. Dacă doriți neapărat să folosiți un installer, puteți folosi Archboot.

Î) Am instalat Arch, și acum am în față o consolă! Mai departe ce fac?

R) Uitați-vă peste articolul Ghidul începătorilor pentru Arch Linux.

Î) Care mediu desktop sau manager de ferestre ar trebui să folosesc?

R) Din moment ce aveți la dispoziție mai multe, folosiți-l pe cel care vă place mai mult și se potrivește cu nevoile dumneavoastră. Vedeți articolele Desktop Environment și Window Manager.

Î) Ce anume face ca Arch să fie unic față de celelalte distribuții „minimaliste”?

R) Unele distribuții ar putea oferi metode de instalare minimaliste, având unele asemănări cu procesul de instalare din Arch. Totuși, ar trebui subliniate câteva aspecte:

  1. Arch a fost proiectat într-un mod fundamental ca un mediu minimalist de bază, deasupra căruia să se poată construi.
  2. Singura cale de a instala Arch este prin construirea începând de la această bază minimalistă.
  3. Sistemul de bază și întreaga distribuție reprezintă o abordare de design pe baza principiului K.I.S.S., făcându-l să fie potrivit în mod unic pentru baza de utilizatori vizată.
  4. Instalarea serviciilor și a pachetelor necesită configurare manuală și interactivă din partea utilizatorului. Spre deosebire de alte distribuții care configurează automat serviciile și modul de pornire, filosofia din Arch pune accentul pe competența utilizatorului cu experiență și a privilegiului acestuia de a se ocupa de asemenea responsabilități.
  5. Metoda de împachetare din Arch a fost proiectată în vederea minimalismului, iar dependențele opționale ale pachetelor nu sunt niciodată instalate automat. În schimb, utilizatorul este pur și simplu atenționat de existența acestora în timpul instalării pachetelor, rezultatul fiind un sistem mai suplu.
  6. Arch oferă documentație excelentă și amănunțită, facilitând procesul de asamblare al sistemului.

Diverse

Î) Ce este acest AUR despre care tot aud?

R) Vedeți Arch User Repository#Întrebări frecvente.

Î) De ce-mi apare un ecran verde atunci când încerc să mă uit la un film?

R) Adâncimea de culoare este setată greșit. Ar trebui setată ca 24 în loc de 16, spre exemplu.

Î) Programul de corectare a greșelilor îmi subliniază textul ca fiind incorect!

R) Ați instalat un dicționar aspell? Folosiți pacman -Ss aspell pentru a vedea toate dicționarele disponibile pentru descărcare.

Dacă instalarea fișierelor dicționarelor nu a rezolvat problema, mai mult ca sigur enchant este de vină. Verificați dacă sunt recunoscute fișierele dicționarelor:

$ aspell dicts
en
en_GB
...etc

Dacă dicționarul limbii respective este afișat, adăugați-o în /usr/share/enchant/enchant.ordering. Din exemplul de mai sus, ar veni:

en_GB:aspell
Unelte personale